„Timpul nu trece, noi trecem prim timp”

„Timpul nu trece, noi trecem prim timp”. Se zice că cine se scoală mai dimineață mai departe ajunge. De acest proverb ne-am condus și noi, echipa Brilliance, într-o zi de duminică. Înarmați cu bună dispoziție, am plecat de acasă… tot acasă, la Iași. Ardeam de nerăbdare să cunoaștem echipa Susanu Clinic, despre care vă vorbeam și în ediția trecută, în special pe Sidonia Susanu, unul dintre pilonii de bază ai clinicii.

Sidonia Susanu este specialist în chirurgia plastică şi reconstructivă. Și-a început drumul profesional acum 20 de ani, odată cu studiile la Facultatea de Medicină. A urmat perioada de rezidenţiat la centrele de pregătire din Iaşi, Japonia, SUA, Germania, Italia, Grecia, Franţa. Apoi a activat la spitalul pentru copii din Iaşi, în acelaşi timp şi la Susanu Clinic.

Susanu Clinic a apărut în anul 2010, iar ideea aparţine în totalitate soţului meu. A fost dorinţa şi preocuparea lui de a avea o activitate de chirurgie plastică privată în România. În mare parte, proiectul a fost realizat doar de el, eu fiind responsabilă de activitatea pur medicală, de relaţia cu pacientul. Pacienţii sunt atât femei, cât şi bărbaţi, mai puţin copii, deoarece pentru aceştia există departamentul de chirurgie plastică din cadrul spitalului pentru copii. Numărul de pacienţi care se adresează pentru a beneficia de serviciile clinicii este din ce în ce mai mare. Din fericire, chirurgia plastică este o ramură a chirurgiei care se adresează nu numai omului cu afecţiuni organice, cu anumite patologii, dar şi pacienţilor care îşi doresc o îmbunătăţire a aspectului fizic. Cea mai frecventă intervenţie de chirurgie plastică este remodelarea sânilor – de mărire, de ridicare sau de micşorare. Pe locul doi este rinoplastia, urmată de blefaroplastie, operaţie de remodelare a pleoapelor, apoi abdominoplastia şi intervenţiile de remodelare corporală prin liposucţie.

”Cu siguranţă, toți chirurgii se străduiesc să le ofere pacienţilor toate serviciile pe care le presupune chirurgia plastică”, spune Sidonia Susanu.

Trebuie specificat faptul că această ramură chirurgicală presupune nu doar operaţii estetice, ci şi intervenţii de chirurgie reconstructivă. Astfel, specialiştii de la Susanu Clinic fac operaţii de reconstrucţie a mâinii (sindrom de canal carpian, maladie Dupuytren, chist artosinovial etc.), excizia cicatricilor, reconstrucţie de tendoane, nervi, excizia formaţiunilor cutanate şi subcutanate.
Clinica nu pare a fi o instituție medicală. E un loc foarte plăcut, ca acasă. Chiar de la intrare te bucuri de bradul frumos împodobit, dar şi de ospitalitatea cu care te întâmpină personalul.
A fost dorinţa noastră ca într-un spaţiu medical, proiectat pentru o activitate medicală, să creăm o ambianţă caldă şi este o mare bucurie pentru noi să spuneţi că vă simţiţi la noi ca acasă. A fost una dintre condiţiile puse înainte de lansarea acestui centru, ca pacienţii noştri să se simtă bine, într-o atmosferă prietenoasă, ca acasă, să nu li se creeze senzaţia de spital.
Cum spuneam, marea pasiune a Sidoniei Susanu, de vreo 20 de ani, este medicina. De atunci a pornit pe această cale, dar este pasionată de acest domeniu încă din copilărie.
Cred că mai degrabă medicina m-a ales pe mine. Este o preocupare a mea dintotdeauna, nu neapărat de a vindeca, ci de a repara oameni, animale, lucruri, absolut orice aş găsi stricat. Cu foarte multă muncă şi cu senzaţia că trebuie să renunţ la absolut totul, astăzi spun că nu a existat ceva să nu fi putut face.

A studiat foarte mult, nu doar în România, dar şi în afara ei. Nu că nu ar fi avut încredere în studiile şi profesorii de acasă, dar mereu şi-a dorit ca ceea ce face să facă atât de bine, încât să impresioneze chiar şi propria persoană.

După facultate sunt absolut necesare studiile de rezidenţiat. Fiecare centru, fiecare specialist are propria metodă de a opera, are supraspecializarea sa în domeniul în care activează. Și, pentru a forma un carater chirurgical cât mai complex, este nevoie de a vizita cât mai multe centre medicale, cât mai mulţi chirurgi. Este nevoie de a urmări mai multe tehnici. Toate acestea ajută la formarea stilului propriu chirurgical. Nu poţi să cunoşti totul în medicină, cu atât mai puţin în chirurgie. În fiecare zi apar tehnici noi, noţiuni noi şi este de datoria fiecărui medic să-şi antreneze atât abilităţile fizice, cât şi cele intelectuale, cunoştinţele medicale.

Pe lângă activitatea la clinică activează şi în cadrul altei instituții medicale din Iaşi. Nu ştiu cum, dar le reuşeşte pe toate.

Da, este vorba de compartimentul de chirurgie plastică şi reconstructivă din cadrul spitalului pentru copii din Iaşi. Acolo îmi petrec jumătate din timpul dedicat activităţii profesionale. Lucrurile merg de la sine. Am două mari pasiuni: chirurgia reconstructivă şi chirurgia estetică. Acestea sunt două feţe ale aceleiaşi monede. Ziua mea începe cu vizitarea pacienţilor la spitalului pentru copii, la 07.30. Urmează programul operator din cadrul aceleiaşi instituţii. Apoi, pe la 15.00, începe munca la Susanu Clinic, care se încheie în jurul orei 22.00. Nu poate fi neglijat nici programul administrativ în cadrul clinicii, aşa că ziua mea de muncă poate continua până la 23.30.

Acum apare întrebarea: care este timpul pe care şi-l dedică personal, dar şi familiei?

Familia mea sunt oamenii cu care lucrez şi, evident, soţul meu, care este unul din membrii clinicii Susanu Clinic. Viaţa mea personală, aş putea spune, este dedicată întru totul activităţii mele.
În puținul timp liber…

Îmi place foarte mult să călătoresc, să descopăr noi locuri, noi civilizaţii, noi culturi. Perioada pe care am petrecut-o în Japonia, o ţară cu o cultură şi civilizaţie complet diferită de cea europeană, mi-a oferit o deosebită împlinire profesională, dar şi sufletească. Dacă nu ar fi existat familia mea, aş fi rămas în Japonia. Îmi doresc şi mi-am propus să vizitez Asia Centrală. Cu siguranţă va exista un proiect de câteva luni într-un centru medical. Și Africa ar fi o destinaţie pitorească pe care aş vrea să o văd, doar că face parte din planurile mele din viitorul mai îndepărtat.

Chiar dacă este împătimită de nou, ar merge în alte țări doar pentru a le vizita. Nu ar părăsi Iaşiul…

Dacă ar fi să aleg, atunci clar aş alege să rămân acasă. Dacă ar trebui să plec, atunci cu siguranţă ar exista nostalgii şi regrete. Dar fiecare loc de pe pământ are farmecul lui şi, din fericire, fiinţa umană este la fel oriunde în lume. Dacă ar trebui vreodată să plec, mi-ar părea rău în primul rând pentru pacienţii din regiunea Moldovei, cu care avem o relaţie destul de apropiată, pentru locurile copilăriei, unde m-am născut, leagănul existenţei mele.

Îi place atât de mult munca, dar mai ales munca pe care o face, încât şi amintirile din copilărie sunt legate de chirurgia plastică. Un moment al copilăriei, pe care spune că nu-l va uita niciodată, i-a fost ca un semn pentru ceea ce avea să aleagă peste ani.

La vârsta de un an şi jumătate aş putea spune că am trăit cel mai bun semn care îmi arăta că trebuie să mă fac medic. Din nefericire, sora mea a făcut o paralizie facială. Prima mea reacţie la acea vârstă a fost să alerg la mama noastră şi să-i spun că sora mea are gura strâmbă, de altfel primul semn al paraliziei. Părinţii au constatat şi ei că ceva nu este în regulă, astfel au reuşit la timp s-o interneze şi să fie tratată cu succes. Faptul că diagnosticul a fost pus corect şi foarte rapid a făcut ca sora mea să fie acum perfect sănătoasă. Atunci, prea mică fiind, nu am dat importanţă acestui gest, dar m-a urmărit foarte mult peste ani imaginea ei cu faţa distorsionată şi modificată de boală. Probabil de atunci aveam un nivel de observaţie mai crescut faţă de o persoană. Cred că este ceva înnăscut de a analiza şi a nu accepta prezenţa bolii pe chipul unui om.

Îşi aminteşte cu drag şi de momentele trăite alături de sora sa şi întreaga familie, de sărbători, când, ca toți copiii, aşteptau cadouri.

Copilărind într-o perioadă cu mai puţine posibilităţi, cea mai mare bucurie a noastră era când primeam rechizite deosebite, articole de îmbrăcăminte, mai puţin jucării sau tehnică. Sărbătorile erau frumoase, cu tradiţii. Chiar dacă erau mai puţin acceptate la acea vreme, nicio sărbătoare nu putea trece fără împodobitul bradului şi colindele româneşti. Toată lumea se pregătea cu o deosebită bucurie să primească colindători. Noi înşine mergeam pe la casele oamenilor pentru a le aduce bucuria naşterii Mântuitorului. Erau momente frumoase. Simple, dar cu o încărcătură emoţională de nedescris.

Iar ceea ce este frumos nu se uită niciodată, ba mai mult, se păstrează şi se continuă…

Sigur. Și în familia restrânsă, şi în familia Susanu Clinic. Feeria începe în ajunul zilei de Sf. Andrei cu împodobitul bradului. În perioada sărbătorilor activitate clinică nu avem, dar mereu ne facem timp unii pentru alţii, pentru a le petrece frumos împreună.

În ziua în care ne-am întâlnit, am încercat să-i schimbăm rolul, măcar pentru câteva ore. După o aranjare bine pusă la punct de stiliştii profesionişti, prieteni ai echipei Brilliance, Sidonia Susanu s-a transformat în model. Spune că i-a plăcut, deşi i-a fost foarte greu.

A fost o zi foarte interesantă, o zi în care am înţeles că rolul de model e o meserie foarte particulară. Cred că aceste persoane ajung la performaţele lor după o perioadă foarte serioasă de înţelegere a fizionomiei faciale şi a limbajului trupului. Nu ar trebui de neglijat aceste aspecte nici în viaţa de zi cu zi, aspecte faţă de care în mare parte suntem indiferenţi şi nepăsători. Rolul de medic este ceva deja învăţat, antrenat, experimentat, astfel îmi este mult mai uşor să-mi îndeplinesc meseria.

A construit în timp o relație foarte strânsă cu fiecare pacient care apelează la serviciile clinicii. Altfel nu poate fi, spune doamna doctor.

Este o relaţie de suflet de la om la om. Este o legătură fără de care nu poţi înţelege suferinţa şi nevoile celui care ţi se adresează. Trebuie stabilită o relaţie umană cu pacientul pentru a-l înţelege, a putea să-i împlineşti doleanţele şi pentru a-i putea transmite încredere şi suport psihologic, ca să treacă printr-o anumită intervenţie.

Gânduri înainte de operație…

De a face ce pot mai bine, cât pot mai bine pentru pacientul care mă aşteaptă în sala de operaţie. Când pacientul se simte confortabil în perioada postoperatorie, abia atunci pot spune că s-a încheiat operaţia, abia atunci respir uşurat că totul a decurs aşa cum mi-am propus.

Elevă tocilară?

Am fost un copil docil, făceam tot ce mi se cerea. Deşi nu mă pasionau toate disciplinele, oricum trebuia să am note bune. Acum am ajuns în momentul când spun că fac ce-mi place, nu pentru că trebuie. Tot ceea ce fac îmi aduce deosebită plăcere.

Ultima carte citită…

O carte primită în dar de la una din rezidentele mele – ”Arta orizontalei”, o carte despre tipurile camerelor de dormit pe care le-a cunoscut omenirea de la începuturi până în prezent, despre cum se odihneau oamenii din toate timpurile şi toate locurile.

Floarea preferată…

Floarea preferată este anthuriumul. O specie particulară de cală de culoare roşie, de o simplitate aparte, dar care transmite o energie de necrezut.

Țara preferată…

România.

Culoarea …

Grena.

Ceai sau cafea?

Cafea. Îmi place gustul şi senzaţia de trezire pe care o am după ce o savurez.

Gânduri de început de an…

Le doresc tuturor din tot sufletul echilibru sufletesc, capacitatea de a fi împliniţi şi mulţumiţi cu ei înşişi. Mai presus de orice le doresc multă sănătate şi, dacă se poate, să aibă persoana dragă aproape.

Cum şi unde se vede peste cinci ani?

Un pic căruntă, la Susanu Clinic.

Colaborarea cu Brilliance Review…

A fost o zi extraordinară alături de voi. Într-o zi soţul meu mi-a arătat o revistă şi m-a întrebat dacă aş fi de acord să colaborăm. În mai puţin de cinci secunde mi-am dorit, deoarece m-a impresionat foarte mult calitatea imaginii, a aranjării, a culorii, felul cum arată, tot ce înseamnă Brilliance. Venirea echipei Brilliance la Iaşi, la Susanu Clinic, a fost o mare surpriză şi ne-a demonstrat o dată în plus că la Brilliance lucrează profesionişti. Sunteţi oameni foarte calzi pe de o parte şi profesionişti pe de altă parte. Aveţi o capacitate extraordinară de a conlucra unul cu celălalt. M-aţi impresionat. Vă doresc mult succes.

Interviu Brilliance Review