Ginecomastia reprezintă dezvoltarea excesivă a sânului la bărbat. De obicei, este bilaterală, dar poate fi și unilaterală. Se manifestă printr-o umflătură care apare în spatele mamelonului. Ginecomastia patologică apare din cauza unui dezechilibru între cantitatea de estrogen (hormon feminin) și cea de testosteron (hormon masculin), în favoarea estrogenului, sau printr-o sensibilitate excesivă a țesutului mamar la niveluri normale de estrogeni.

Producție crescută de estrogeni

  • Tumori testiculare. Acestea pot produce: estrogen, prea mult testosteron care va fi transformat în estrogen etc.
  • Tumori adrenale.

Creșterea activității aromatazei în cadrul diferitelor boli

Creșterea activității aromatazei, o enzimă importantă în transformarea testosteronului în estrogen, poate afecta grav diverse afecțiuni medicale. Aromataza convertește androgenii în estrogeni, cum ar fi estradiolul, iar în unele boli, activitatea ei poate fi crescută, generând dezechilibre hormonale.

În cazul obezității, excesul de țesut adipos produce cantități mari de aromatază, conducând la conversia excesivă a testosteronului în estrogen în țesutul adipos. Acest dezechilibru hormonal poate afecta sănătatea metabolică și reproducerea.

În boli precum hipertiroidismul și hipogonadismul, nivelurile crescute sau scăzute ale hormonilor pot influența activitatea aromatazei. În hipertiroidism, metabolismul accelerat poate crește conversia testosteronului în estrogen, în timp ce în hipogonadismul masculin, scăderea testosteronului poate stimula activitatea aromatazei.

În concluzie, creșterea activității aromatazei poate avea consecințe semnificative în diverse boli, afectând echilibrul hormonal și sănătatea generală. Înțelegerea acestui proces este crucială pentru diagnostic și tratamentul adecvat al acestor afecțiuni.

Alte afecțiuni care pot duce la ginecomastie

  • Boala renală terminală. Insuficiența renală severă poate perturba echilibrul hormonal în organism, inclusiv nivelurile de estrogen și testosteron, contribuind astfel la dezvoltarea ginecomastiei.
  • Leziuni la nivelul măduvei spinării. Traumatismele sau afecțiunile care afectează măduva spinării pot perturba semnalele nervoase implicate în reglarea hormonală. Aceasta poate duce la dezechilibre hormonale și, în unele cazuri, la apariția ginecomastiei.
  • Infecția cu HIV. Infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV). Aceasta poate afecta direct nivelurile hormonale și poate determina modificări ale compoziției corporale. Incluzând redistribuirea grăsimii și modificări ale producției hormonale, ceea ce poate contribui la dezvoltarea ginecomastiei la unii pacienți.
  • Reluarea alimentației la persoane malnutrite. În unele cazuri, reluarea alimentației la persoanele care au suferit de malnutriție severă poate declanșa modificări hormonale bruște în organism, inclusiv modificări ale nivelurilor de estrogen și testosteron, care pot fi asociate cu dezvoltarea ginecomastiei.

Medicamente asociate cu ginecomastia

Medicamentele reprezintă o cauză importantă a ginecomastiei, fiind asociate cu diverse mecanisme fiziopatologice care pot determina dezvoltarea excesului de țesut mamar la bărbați. Unele medicamente pot influența direct echilibrul hormonal, în timp ce altele pot avea efecte secundare asupra compoziției corporale sau pot afecta sensibilitatea țesutului mamar la hormonii sexuali.

Medicamente:

  • Medicamente care conțin estrogeni. Utilizarea medicamentelor care conțin estrogeni, precum cremele cu estrogeni utilizate în terapia hormonală feminină sau contraceptivele orale care conțin estrogeni și progestină, poate duce la dezechilibre hormonale și la dezvoltarea ginecomastiei la bărbați.
  • Medicamente din plante care conțin fitoestrogeni. Anumite plante și suplimente alimentare pot conține fitoestrogeni, compuși care pot imita acțiunea estrogenilor în organism și pot contribui la creșterea țesutului mamar la bărbați.
  • Utilizarea recreatională de droguri. Substanțele recreaționale precum marijuana, heroina, metadona și amfetaminele pot afecta nivelurile hormonale în organism și pot fi asociate cu dezvoltarea ginecomastiei ca efect secundar al consumului lor pe termen lung.
  • Administrarea de testosteron. Paradoxal, administrarea exogenă de testosteron, fie sub formă de medicamente prescrise pentru tratamentul hipogonadismului masculin, fie ca suplimente utilizate în scopuri de îmbunătățire a performanței fizice sau a aspectului muscular, poate fi asociată cu ginecomastia. Acest lucru se datorează faptului că excesul de testosteron poate fi convertit în estrogen prin intermediul aromatazei.
  • Medicamente utilizate pentru tratarea altor afecțiuni. Diverse medicamente utilizate pentru tratamentul afecțiunilor cardiace și hipertensiunii, precum verapamil, nifedipina, diltiazem, captopril, enalapril, spironolactona, amiodarona și nitrati, au fost asociate cu ginecomastia ca efect secundar.
  • Medicamente pentru tratamentul depresiei și anxietății. Anumite antidepresive și anxiolitice, precum triciclicele, inhibitorii de recaptare a serotoninei și inhibitorii de recaptare a serotoninei și noradrenalinei, au fost, de asemenea, raportate ca fiind asociate cu dezvoltarea ginecomastiei.

…

Evaluarea pacientului cu ginecomastie implică un istoric detaliat și examen fizic. Istoricul detaliat va include întrebări despre debutul și durata simptomelor, istoricul medical al pacientului, utilizarea medicamentelor, consumul de substanțe recreaționale și istoricul familial de boli hormonale. Examenul fizic va cuprinde inspectarea și palparea sânilor, precum și evaluarea altor semne de dezechilibru hormonal…

În unele cazuri, pot fi necesare investigații suplimentare, cum ar fi analize de sânge pentru a măsura nivelurile hormonale (testosteron, estrogen, hormon luteinizant, hormon foliculostimulant, prolactină), ecografii mamare sau testiculare și, în cazuri rare, biopsii mamare pentru a exclude alte afecțiuni.

Pacienții cu ginecomastie fiziologică nu necesită investigații suplimentare în afara examenului clinic și vor fi reevaluați la 6 luni.