Boala Dupuytren (fibromatoza palmară) este o afecțiune a țesutului conjunctiv ce ancorează tegumentul la nivelul palmei, anume fascia palmară și extensiile acesteia la nivelul degetelor. Pe măsură ce fascia se îngroașă și se strânge determină limitarea treptată a mișcărilor de extensie a degetelor cu contractura acestora în palmă. Modificările apar inițial sub forma unui nodul aderent la piele la nivelul palmei care în timp se dezvoltă în corzi dure ce se extind spre degete. Cel mai frecvent sunt afectate degetul inelar și degetul mic, însă în cazurile severe afecțiunea poate evolua către majoritatea degetelor.

Persoanele cu boala Dupuytren pot prezenta dificultăți în efectuarea activităților zilnice precum spălatul mâinilor, apucarea obiectelor de dimensiuni mari, introducerea mâinii în buzunar sau chiar strângerea de mână.

Când apare boala Dupuytren?

Boala Dupuytren este mai frecventă la bărbați după vârsta de 45 de ani, iar în 40% din cazuri apare afectarea bilaterală a mâinilor. Maladia prezintă o evoluție lentă, progresivă, de regulă nedureroasă, însă ireversibilă. Alte variante ale bolii sunt reprezentate de boala Ledderhose (fibromatoza plantară) ce afectează talpa piciorului și boala Peyronie ce afectează zona genitală la bărbați, având caracteristici asemănătoare.

Cauza apariției bolii Dupuytren nu este cunoscută, însă anumiți factori pot crește riscul de apariție a acesteia: diabetul, stresul, fumatul, consumul de alcool, infecția HIV, factori ereditari și imunologici, microtrauma repetată la nivelul mâinii.

Cum se stabilește diagnosticul bolii Dupuytren?

Diagnosticul bolii Dupuytren este de regulă clinic urmărindu-se comparativ, la nivelul ambelor mâini, aspectul pielii, prezența nodulilor sau a corzilor fibroase, amplitudinea mișcărilor degetelor și sensibilitatea. Un test simplu pentru evaluarea afecțiunii este plasarea mâinii cu palma orientată în jos pe o suprafață plană. Dacă degetele nu sunt drepte în această poziție atunci este indicată inițierea tratamentului. Uneori poate fi necesară efectuarea unei radiografii de mână pentru a evidenția eventualele modificări articulare precum artroza ce contribuie la limitarea mișcărilor degetelor.

Ce presupune tratamentul?

Tratamentul minim invaziv al bolii Dupuytren presupune întreruperea corzilor fibroase pentru a corecta contractura degetelor. Acest lucru se poate efectua sub anestezie locală utilizând mici incizii ce permit secționarea corzilor cu un ac (aponevrectomia cu ac) și manipularea degetelor astfel încât să se obțină extensia cât mai amplă a acestora. Complicațiile posibile includ leziunile iatrogene ale tendoanelor, vaselor și nervilor, iar rata de recurență este de 60%.

Tratamentul chirurgical vizează îndepărtarea parțială sau totală a fasciei palmare, împreună cu sau fără tegumentul afectat. Acest lucru poate fi efectuat cu ajutorul anesteziei locale, locoregionale sau cu sedare.

Fasciectomia parțială presupune excizia zonelor dure, fibrozate de fascie de la nivelul palmei și degetelor. Reprezintă intervenția cel mai des utilizată datorită eficienței crescute, a complicațiilor reduse și recuperării rapide. Rata de recurență este de 30% la 2 ani scăzând ulterior.

Fasciectomia totală implică excizia întregii fascii palmare și digitale. Poate necesita și utilizarea altor metode de reconstrucție precum lambouri locale sau grefe de piele.

Trebuie reținut faptul că scopul tratamentului este de a îmbunătăți poziția degetelor cât ș funcția mâinii. Cu toate acestea, afecțiunea poate recidiva de-a lungul timpului. În momentul consultației preoperatorii vor fi discutate scopurile realistice ale tratamentului, cât și posibilele riscuri.

Ce presupune recuperarea postoperatorie?

Recuperarea după intervenția minim invazivă este de scurtă durată, inciziile vindecându-se în câteva zile.

După intervenția chirurgicală anestezia locală se menține timp de aproximativ 4-6 ore. În primele zile poate fi prezent un ușor discomfort local ce se remite sub tratament antalgic. Menținerea mâinii în poziție ridicată previne accentuarea inflamației și ajută la scăderea discomfortului.

După aproximativ 3 zile se recomandă inițierea kinetoterapiei de recuperare ce se continuă timp de aproximativ 3 luni pentru a preveni reapariția precoce a contracturilor. În unele cazuri poate fi necesară utilizarea unei orteze pentru menținerea degetelor în extensie maximă.

Plăgile se vindecă în aproximativ 2-3 săptămâni, însă beneficiile intervenției pot fi evidente la 6-8 săptămâni postoperator.

Care sunt complicațiile tratamentului?

Complicațiile posibile sunt cele comune cu orice intervenție chirurgicală precum sângerarea, formarea de hematoame, desfacerea plăgii sau infecția, însă pot apărea și tulburări de sensibilitate la nivelul degetelor, ischemie sau recurență, în special la pacienții tineri cu forme avansate.

Ce puteți face pentru a reduce riscul apariției complicațiilor postoperatorii?

În timpul discuției istoricului medical personal menționați orice detalii legate de dificultăți prezente la momentul anesteziei, intervenției chirurgicale sau recuperării postoperatorii. De asemenea fiți sincer în legătură cu orice medicament sau supliment luați.

Întrerupeți fumatul înainte și, în special, după intervenția chirurgicală până la vindecarea completă. Citiți și respectați toate instrucțiunile postoperatorii primite, precum evitarea efortului,

menținerea pansamentului, evitarea atingerii plăgii până la vindecare.

Rezultatele chirurgicale de succes au la bază scopuri chirurgicale realistice, așteptări realistice din partea pacienților și o bună cunoaștere și înțelegere a posibilelor complicații.

 

Autor: Dr. Mara Popescu – Medic Specialist Chirugie Plastica si Microchirurgie Reconstructiva – Susanu Clinic